nutizie

Petru Cantalejo, u capu di a caverna andalusa di Ardales, sguardi à i pitture rupestre di Neanderthal in a caverna.Foto: (AFP)
Sta scuperta hè sconvolgente perchè a ghjente pensa chì i Neanderthal sò primitivi è salvatichi, ma disegnu e grotte più di 60 000 anni fà era una maraviglia per elli.
I scientisti anu scupertu chì quandu l'omu mudernu ùn abitava micca in u cuntinente europeu, i Neanderthal disegnavanu stalagmiti in Europa.
Sta scuperta hè sconvolgente perchè i Neanderthal sò cunsiderati simplici è salvatichi, ma disegnà e grotte più di 60 000 anni fà era una maraviglia incredibile per elli.
I pitture rupestri truvate in trè grotte in Spagna sò stati creati trà 43 000 è 65 000 anni fà, 20 000 anni prima chì l'omu mudernu arrivò in Europa.Questu cunfirma chì l'arti hè statu inventatu da i Neanderthal circa 65 000 anni fà.
Tuttavia, sicondu Francesco d'Errico, u coautore di un novu articulu in a rivista PNAS, sta scuperta hè cuntruversa, "un articulu scientificu dice chì questi pigmenti ponu esse una sustanza naturali" è hè u risultatu di u flussu di l'ossidu di ferru..
Una nova analisi mostra chì a cumpusizioni è a pusizioni di a pintura sò inconsistenti cù i prucessi naturali.Invece, a pintura hè appiicata da spraying è soffiu.
A più impurtante, a so texture ùn currisponde à i mostri naturali pigliati da a caverna, chì indica chì u pigmentu vene da una fonte esterna.
Datazione più dettagliata mostra chì sti pigmenti sò stati utilizati in parechji punti in u tempu, più di 10 000 anni di distanza.
Sicondu d'Errico di l'Università di Bordeaux, questu "supporta l'ipotesi chì i Neanderthal sò venuti quì parechje volte in millaie d'anni per marcà e grotte cù pittura".
Hè difficiuli di paragunà l'"arti" di Neanderthal cù affreschi fatti da i muderni preistorichi.Per esempiu, l'affreschi truvati in e grotte di Chauvie-Pondac in Francia sò più di 30 000 anni.
Ma sta nova scuperta aghjunghjenu più è più evidenza chì u lignamentu di Neanderthal hè stata estinta circa 40 000 anni fà, è chì ùn eranu micca i parenti crudi di l'Homo sapiens chì sò longu dipinti cum'è Homo sapiens.
A squadra hà scrittu chì sti pitture ùn sò micca "arti" in u sensu strettu, "ma sò u risultatu di l'azzioni grafiche destinate à perpetuà u significatu simbolicu di u spaziu".
A struttura di a caverna "hà ghjucatu un rolu impurtante in u sistema di simboli di certi cumunità Neanderthal", ancu s'è u significatu di sti simboli hè sempre un misteru.


Tempu di posta: 27-aug-2021