Pedro Cantalejo, u capu di a grotta andalusa di Ardales, osserva i dipinti rupestri di Neanderthal in a grotta. Foto: (AFP)
Sta scuperta hè scioccante perchè a ghjente pensa chì i Neanderthal sò primitivi è salvatichi, ma disegnà e grotte più di 60.000 anni fà hè stata una impresa stupenda per elli.
I scientifichi anu scupertu chì quandu l'omu mudernu ùn abitava micca u cuntinente europeu, i Neanderthal disegnàvanu stalagmiti in Europa.
Sta scuperta hè scioccante perchè i Neanderthal sò cunsiderati simplici è salvatichi, ma disegnà e grotte più di 60 000 anni fà hè stata una impresa incredibile per elli.
I dipinti rupestri truvati in trè grotte in Spagna sò stati creati trà 43.000 è 65.000 anni fà, 20.000 anni prima di l'arrivu di l'omu mudernu in Europa. Questu cunfirma chì l'arte hè stata inventata da i Neanderthal circa 65.000 anni fà.
Tuttavia, secondu Francesco d'Errico, coautore di un novu articulu in a rivista PNAS, sta scuperta hè cuntruversa, "un articulu scientificu dice chì sti pigmenti puderanu esse una sustanza naturale" è hè u risultatu di u flussu d'ossidu di ferru.
Una nova analisi mostra chì a cumpusizione è a pusizione di a pittura sò incompatibili cù i prucessi naturali. Invece, a pittura hè applicata per spruzzatura è soffiu.
Più impurtante, a so struttura ùn currisponde micca à i campioni naturali presi da a grotta, ciò chì indica chì u pigmentu vene da una fonte esterna.
Una datazione più dettagliata mostra chì sti pigmenti sò stati aduprati in diversi momenti di u tempu, à più di 10.000 anni di distanza.
Sicondu d'Errico di l'Università di Bordeaux, questu "sustene l'ipotesi chì i Neanderthal sò ghjunti quì parechje volte in u corsu di millaie d'anni per marcà e grotte cù a pittura".
Hè difficiule di paragunà l'"arte" di i Neanderthal cù l'affreschi fatti da i muderni preistorichi. Per esempiu, l'affreschi truvati in e grotte di Chauvie-Pondac in Francia anu più di 30.000 anni.
Ma sta nova scuperta aghjusta sempre più prove chì a ligna di Neanderthal s'hè estinta circa 40.000 anni fà, è chì ùn eranu micca i parenti crudi di l'Homo sapiens chì sò stati longu ritratti cum'è Homo sapiens.
A squadra hà scrittu chì ste pitture ùn sò micca "arte" in sensu strettu, "ma sò u risultatu d'azzioni grafiche destinate à perpetuà u significatu simbolicu di u spaziu".
A struttura di a grotta "hà ghjucatu un rolu impurtante in u sistema di simboli di alcune cumunità Neanderthal", ancu s'è u significatu di sti simboli hè sempre un misteru.
Data di publicazione: 27 d'aostu 2021
